Survolând Valea Nirajului, de la Munţii Gurghiu până la râul Mureş, din văzduh întrezărimcolinea căror pante din ce în ce mai dulci se domolescpână la urmă, stingându-se în câmpii. Pe aceste meleaguri, la distanţe aproape egale unele de celelalte, se ivesc sate, unele cocoţate pe dealuri, altele la margine de pădure, la poalele dealurilor sau la malul Nirajului şi a pâraielor.Nirajul este prea mic pentru a fi considerat râu, apa deseori se ascunde privirii sub vegetaţia abundentă a malului, având totuşi momente de capriciu, provocând potop.Pe alocuri, pădurile de fag sunt întrerupte brusc de livezi, iar în silvacare a trecut de mult de prima eitinereţe, viţa de vie se caţără pe trunchiul buştenilor, codrul neprihănit şi peisajul cultivat se întrepătrund, trădând urmele forţei creatoare sau, din contră, a neputinţei omului.
Aşa se întâmplă pretutindeni în Ardeal. Cunoştinţele ancestrale, talentul şi posibilităţile umane au fost cele ce au pus stavilă sălbăticiei, care se pripeşte necontenit să îşi reintre în drepturi, dă năvală, crapă pietrele şi pereţii, putrezeşte lemnul, macină drumurile. De a lungul secolelor, oamenii de pe aceste pământuri au trăit în acest milieu, din resursele locale existente. Un trai câteodată bun, alteori plin de privaţiuni, dar un trai continuu.Întotdeauna a fost cineva care a supravieţuit şi a recreat cele necesare traiului, a înţeles peisajul, natura şi a ştiut să transmită cunoştinţele necesare supravieţuirii.
O asemenea microregiune este o lume complexă, la baza căreiase aflăun arsenal de cunoştinţe acumulate la nivel de comunitate, căci cunoştinţele şi capacităţile unui singur om sunt limitate, forţa un singur om nu este de ajuns pentru a dăinui, abia dacă ajunge pentru supravieţuire. Tot ceea ce ştiinţa defineşte ca şi cultură populară este de fapt suma acelor cunoştinţe care trebuie stăpânite de cei ce trăiesc în mediul rural, pentru ca să poată supravieţui pe termen lung, ca să aibă conştiinţa viitorului, ca să considere că merită să rămână pe meleagul natal. Trebuie cunoscute pământul, pădurea, apele, clima, trebuie conştiinţa cum că toate acestea au un sens şi o semnificaţie comune, ce depăşeşte dimensiunea umană, momentul şi locul prezent.
